Vicepreședinta organizației neguvernamentale ”Mișcarea femeilor veterane” din Ucraina, Kateryna Pryimak a primit Premiul franco-german pentru drepturile omului, ediția 2024, pentru angajamentul său în apărarea drepturilor femeilor veterane, transmite publicația zmina.info.

Ceremonia de decernare a premiului a avut loc la reședința Ambasadei Franței la Kiev.

Ambasadorul Franței la Kiev, domnul Gaël Veyssière a subliniat în discursul său importanța implicării femeilor în războiul de apărare împotriva agresiunii rusești, în contextul în care 70 000 de femei luptă în cadrul forțelor armate ale Ucrainei zi de zi pe front.

Sursa citată amintește că ucraineana Kateryna Pryimak s-a înrolat încă din 2014 în Corpul luptătorilor voluntari și a participat timp de 11 luni la operațiuni de evacuare a civililor din zonele sinistrate. A lucrat pentru scurt timp în mass media iar în 2018 a fondat, împreună cu mai multe camarade, Mișcarea femeilor veterane.

Premiul franco-german pentru drepturile omului a fost înființat în 2016 la inițiativa ministerelor de externe ale celor două țări și se acordă anual unor personalități care demonstrează implicare în promovarea și apărarea drepturilor omului și a demnității umane.

Este a doua oară când acest premiu revine Ucrainei, după ce câștigătorul ediției din 2017 a fost ucraineanul Pavlo Lissiansky, fondatorul unei organizații neguvernamentale care luptă pentru drepturile omului din estul Ucrainei.

Tiraspolul crede că Rusia poate ”contribui” la rezolvarea crizei energetice din R Moldova!

Autoritățile autoproclamatei Republici Transnistria consideră că un apel comun către Rusia și Ucraina ar fi esențial pentru a preveni criza umanitară care s-ar putea declanșa ca urmare a crizei energetice din R Moldova, transmite postul de televiziune Moldova 1.

Potrivit unui comunicat al așa-numitului minister de externe al regiunii, gazele livrate sunt vitale pentru producerea energiei electrice, utilizată și de Republica Moldova. „Sperăm că un astfel de apel, bazat pe considerente de umanitate și grijă față de oameni, va contribui la luarea unor decizii care să garanteze tranzitul de gaze naturale”, se arată în declarația emisă.

Autoritățile constituționale ale Republicii Moldova fac toate demersurile necesare pentru a soluționa problema energetică, având ca prioritate protejarea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, a anunțat Biroul Politici de Reintegrare al guvernului de la Chișinău.

„Republica Moldova, în hotarele ei internațional recunoscute, este responsabilă de destinele tuturor cetățenilor săi, indiferent de origine etnică, limba vorbită, preferințe politice ori locul de trai. În astfel de situații, este important să evităm orice derapaje propagandistice și speculări politice ale situației”, a transmis Biroul Politici de Reintegrare.

Inițiativa Tiraspolului vine în contextul în care guvernul de la Chișinău a instituit stare de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile. Oficialii moldoveni au subliniat că vor căuta soluții pentru a sprijini cetățenii din stânga Nistrului, în cazul în care Gazprom va decide să sisteze livrările.

Georgia: Reacții după alegerea noului președinte al țării

Alegerea pro-rusului Mikheil Kavelashvili în funcția de președinte al Georgiei de către noul Parlament al țării rezultat în urma alegerilor din 26 octombrie, alegeri nerecunoscute de partidele de opoziție, în contextul în care demonstrațiile de stradă proeuropene și ciocnirile cu poliția continuă neîntrerupt de mai bine de două săptămâni, continuă să stârnească reacții interne și internaționale, transmite platforma de știri civil.ge.

Președinta în funcție a țării, Salome Zurabishvili, a calificat alegerea lui Kavelashvili drept o farsă și a anunțat că nu își va părăsi funcția decât după ”alegerea unui Parlament legitim”.

Alegerea președintelui țării de către un Parlament în care nu au fost reprezentate partidele de opoziție ”reprezintă încă un pas pe calea aleasă de partidul de guvernământ Visul Georgian de a acapara toate instituțiile statului, de a pregăti de fapt o lovitură de stat și de a distruge astfel democrația liberală”, a transmis președintele comisiilor reunite pentru politică externă din Bundestagul german, Michael Roth.

Mesaje similare au transmis Joe Wilson, președintele Comisiei Helsinki din Congresul SUA și președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Estoniei, Marko Mihkelson.

În schimb mesaje de recunoaștere a noului președinte pro-rus și chiar de felicitare a acestuia au venit din partea președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, președintelui Belarus, Alexandr Lukașenko, premierului Armeniei, Nikol Pashinian și președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Inna Omeltchenko - Ucraina;

Crina Plăcintă - R Moldova;

Salome Sulakauri - Georgia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei