
Hosted by RFI România · EN

A fost un stol de păsări? Sau lovitură rusă, ce a provocat accidentul aviatic din dimineața de Crăciun? Presa internațională analizează informațiile existente până în momentul de față. După cum relatează Newsweek, 38 de persoane au fost ucise și zeci au supraviețuit accidentului de avion în Kazahstan în timp ce călătoreau în sudul Rusiei, potrivit oficialilor locali. Speculațiile se răspândesc pe internet cum că Rusia ar fi putut fi responsabilă.Conturile de informații din surse deschise au sugerat că daunele vizibile în imagini, care au fost descrise drept schije de la sistemele de apărare antiaeriană, ar fi putut fi cauza accidentului. The Wall Street Journal, citat de Courrier International, notează, la rândul său, că avionul survola de câteva săptămâni o regiune vizată de drone ucrainene. Cotidianul subliniază că Rusia a doborât 59 de drone în orele premergătoare accidentului.În timp ce Azerbaidjan Airlines a anunțat că nu va mai acoperi destinațiile Groznîi și Makhachkala „până la finalizarea anchetei cu privire la cauzele dezastrului”, relatează Le Soir. Potrivit Le Figaro, ”un blogger și expert militar rus, Yuri Podoliaka, a scris pe Telegram că aceste urme sunt similare cu cele care ar putea fi cauzate de „un sistem de rachete antiaeriene”. Un fost expert de la Biroul de Investigații și Analize pentru Siguranța Aviației Civile (BEA) a declarat pentru AFP că „ o mulțime de schije”, indică o explozie.Meduza a dezvoltat această teorie. „În imaginile din spatele fuselajului vedem urme similare cu daunele provocate de o rachetă antiaeriană. În plus, imaginile care apar pe rețelele de socializare arată depresurizarea cabinei și găuri în scaune (probabil din cauza schijelor”, adaugă site-ul. Euronews citează surse guvernamentale azere care au confirmat joi în exclusivitate că o rachetă sol-aer rusă a provocat prăbușirea avionului Azerbaidjan Airlines.Potrivit surselor, racheta a fost trasă timpul activității aeriene de deasupra orașului Groznîi, iar schijele au lovit pasagerii și echipajul de cabină în timp ce racheta a explodat lângă aeronavă, în timpul zborului.Surse guvernamentale au declarat pentru Euronews că aeronavei avariate nu i s-a permis să aterizeze pe niciun aeroport rusesc, în ciuda solicitărilor piloților pentru o aterizare de urgență, și i s-a ordonat să traverseze Marea Caspică spre Aktau, în Kazahstan.BBC transmite că guvernul rus a avertizat împotriva promovării „ipotezelor” cu privire la cauza prăbușirii. Unii experți în aviație au sugerat că avionul Azerbaidjan Airlines a fost lovit de sistemele de apărare aeriană deasupra republicii ruse Cecenia, iar presa de stat din Azerbaidjan citează oficiali spunând că o rachetă rusă este responsabilă. Înainte de a cădea în apropierea orașului kazah Aktau, avionul a fost deviat peste Marea Caspică, de la destinația sa din Cecenia, către vestul Kazahstanului.

Fosta canotoare Georgeta Andrunache, multiplă laureată cu aur la 3 ediții al Jocurilor Olimpice este de 4 ani vicepreședintă la Clubul Sportiv Dinamo. Fosta gimnastă Cătălina Ponor a participat și ea la 3 ediții ale Jocurilor Olimpice obținând 5 medalii dintre care 3 de aur. Tudor Furdui a stat de vorbă cu cele 2 mari campioane la Gala”110 ani de Olimpism”în România.

În discursul său de la ședința de învestire a Guvernului, premierul Marcel Ciolacu a lansat un mesaj care trebuie să ne dea de gândit. Ar trebui România să fie entuziasmată de promisiunile președintelui desemnat Donald Trump, privind o încheiere rapidă a războiului din Ucraina? Pentru început, să cităm din discursul premierului.„Am ajuns să prețuim și mai mult pacea de când avem un război la graniță. România se va dezvolta în pace și liniște. Aceasta este garanția mea și a Guvernului! De aceea, am dezvoltat o relație foarte bună cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump. Cred cu tărie că, după 20 ianuarie, odată cu preluarea oficială a mandatului, una dintre marile sale priorități va fi oprirea războiului din Ucraina. Iar România va susține Statele Unite cu toate puterile în acest demers”, a spus Marcel Ciolacu.Ei bine, dincolo de dorința legitimă pentru încheierea unui conflict sângeros și instaurarea păcii, acest pasaj din discursul de învestitură merită o analiză mai atentă.În primul rând, este o îndepărtare vădită de la poziția europeană cu privire la războiul de agresiune al Rusiei la adresa Ucrainei.Europa așteaptă cu destulă îngrijorare demersul președintelui Trump. Europenii se tem că o obligare a Ucrainei de a ceda teritorii în schimbul păcii nu va face decât să alimenteze dorința Kremlinului de a merge mai departe.Există o memorie istorică a europenilor, de care Donald Trump este cu totul străin. Europenii au încă în ADN-ul lor momentul Munchen 1938, în care ei au crezut că au salvat pacea cedându-i lui Adolf Hitler câteva teritorii pe seama Cehoslovaciei.Nu a fost deloc o pace, a fost preludiul unui nou războiAzi, europenii se tem că Rusia va vedea în pacea cu Donald Trump doar o ocazie de a-și trage sufletul, a se reorganiza pentru un nou asalt, care să-i aducă noi câștiguri teritoriale.Un vast plan de pregătire pentru o conflagrație extinsă a fost deja elaborat în Germania, sub numele de ”Operațiunea Deutschland”.Planul include operațiuni vaste de pregătire a autorităților centrale, locale precum și a companiilor în eventualitatea unui conflict major între occident și Rusia.Cu alte cuvinte, chiar dacă Donald Trump va flutura în fața lumii o hârtie pe care va scrie ”pace”, precum Chamberlain și Daladier în 1938, simțul istoric dezvoltat al europenilor spune că puterile imperialiste și agresive, precum Germania nazistă de ieri și Rusia putinistă de azi, nu dau doi bani pe tratatele internaționale. Consideră că valoarea lor este egală cu a bucăţii de hârtie pe care au fost scrise.În aceste condiții, rămâne întrebarea de ce Marcel Ciolacu, premier al României, s-a arătat atât de entuziasmat de posibilitatea unei păci mediate de Donald Trump – mai ales că, deocamdată, nu știm cum și dacă va fi îndeplinită.Ne putem gândi că, în urma traumatizantului tur de scrutin prezidențial din 24 noiembrie, politicianul Marcel Ciolacu încearcă să câștige de partea sa un segment al electoratului așa-ziselor partide suveraniste, în realitate, o aglomerare de ultranaționaliști, nostalgici ceaușiști, legionari și pro-ruși declarați.

Micile gospodării vor fi autorizate din punct de vedere sanitar pentru a putea să vândă produse procesate în casă. Cantitatea comercializată va fi reglementată, iar experţii autorităţii sanitar-veterinare cred că micii producători vor putea să aducă pe piaţă produse de calitate care să reducă nivelul importurilor de mărfuri alimentare. Invitați la Rural: Ioan Oleleu, vicepreşedinte ANSVSA, Marian Cioceanu, preşedinte Bio România, Gheorghe Vlad, preşedinte OIPA Legume-fructe.

În România, sunt mai multe motive pentru care producătorii agricoli ezită să facă trecerea spre sectorul ecologic. Principala problemă este că fermierii nu cred că produsele ecologice au o piaţă extinsă şi preţuri care să justifice eforturile făcute pentru producerea lor. Costin Lianu, preşedintele Asociaţiei Inter-Bio: "Produsele bio, produsele organice sunt aceleași. Aceeași valoare semantică. Dacă ne ducem la ceea ce înseamnă acest proces, este un proces de renunțare a fermierilor la a produce folosind îngrășăminte chimice și alte substanțe chimice. Asta este esența.Produsele bio se pot recunoaște printr-un sistem foarte clar de etichetare: frunzulița verde. Prezența ei pe produs, înseamnă că produsul acela este certificat ca produs ecologic de către un terț care răspunde pentru acest sistem de certificare și care se lasă cu consecințe inclusiv penale, dacă nu respecți acest sistem. Deci certitudinea că produsul acela este ecologic este foarte mare. Nu zicem sută la sută că pot fi și fraude, dar fraudele sunt imediat penalizate."Care sunt etapele prin care trebuie să treacă un producător pentru a deveni ecologic și pentru a fi certificatCertificarea se poate face cu sau fără subvenție, dar subvenția nu este principala motivație a unui fermier. Cei care au luat numai pentru subvenție o parte din ei s-au retras după aceea, înseamnă că nu au crezut în ecologice, au crezut mai mult în subvenție, dar s-au complicat. Dar cei care iau de bună credință sistemul de subvenții ca să-și dezvolte o afacere, trec printr-un sistem, trec printr-un proces de conversie în care își aleg un certificator autorizat, recunoscut de către Ministerul Agriculturii. Intră pe site își alege acel certificator, certificatorul vine la el, ia probe de sol și vede dacă are conținut sau nu de produse chimice. Abia după verificarea solului se angajează să intre în lanțul ăsta. După ce este recunoscut și certificat, are dreptul să producă și să vândă produse ecologice.Iar după aceea, bineînțeles, are o diplomă, dar trebuie să și profeseze, adică să se ducă spre piață și să vândă produsele. La legume, la fructe, este mai ușor. Piața e aproape și, dacă vă duceți în marile magazine, vedeți că sunt produse ecologice din România. Deci, există deja consum de produse ecologice destul de constant în marile orașe, în special în București, Iași, Cluj, Timișoara.

La Bruxelles au fost decernate premiile pentru „inspirație agricolă și rurală”. Au fost acordate șase premii după ce au fost analizate 100 de proiecte din întreaga Uniune Europeană. În acest an, tema competiției a fost „puterea tinerilor” propunându-și să evidențieze posibilitățile de dezvoltare ale tinerilor și femeilor din zonele rurale. Criteriile avute în vedere pentru selectarea proiectelor câștigătoare au fost: să fie prietenoase cu mediul, să încurajeze agricultura inteligentă, să fie incluzive din punct de vedere social, inovatoare și să beneficieze de finanțare prin politica agricolă comună. Astfel, au fost fost premiate șase proiecte din care cinci au fost desemnate de un juriu format din specialiști din cadrul rețelei EU CAP și un premiu a fost ales prin votul online al publicului.Premiul pentru agricultură inteligentă și competitivă a fost atribuit unei cooperative din regiunea Toscana (Italia) care cultivă iris, o floare prezentă de mai bine de 1.000 de ani pe stema orașului Florența și care este folosită la producerea alimentelor, cosmeticelor și parfumurilor.Premiul pentru protejarea mediului a fost acordat pentru dezvoltarea unor soluții durabile de stocare, gestionare și reutilizare a deșeurilor agricole din plastic. Proiectul aa fost realizat de două instituții de învățământ din Finlanda împreună cu o asociație a fermierilor din Savonia de Nord.Premiul pentru producție cu caracter socio-economic în mediul rural a fost primit de proiectul numit „Mica fabrică de conserve” derulat în nord-estul Normandiei (Franța) prin care sunt colectate produsele agricole în exces din zonă, transformate în conserve și apoi distribuite locuitorilor.Premiul pentru tineri din zona rurală a fost obținut de proiectul „Open Farms” dezvoltat în Italia în anul 2022 pentru a stimula tinerii să împărtășească idei, cunoștințe și bune practici din domeniul agricol.Premiul pentru egalitatea de gen a fost acordat unei asociații austriece care sub brandul „Frau iDA” oferă birouri, spații de lucru și săli de evenimente cu prioritate femeilor.În fine, premiul acordat ca urmare a votului publicului a fost primit de un proiect dezvoltat în Estonia printr-o cooperare între apicultori și cercetători. Proiectul a creat o metodă bazată pe ADN pentru a verifica autenticitatea mierii, respectiv se analizează toate urmele de ADN din mediile de producție și anume plante, animale, bacterii, ciuperci sau viruși.Fonduri europene pentru campanii de promovare a produselor agroalimentareAnul viitor, Comisia Europeană va aloca 132 milioane de euro pentru cofinanțarea promovării produselor agroalimentare europene de calitate atât pe piața internă, cât și la nivel mondial. Obiectivele programului de promovare din anul 2025 sunt identificarea unor noi oportunități pentru fermieri și pentru industria alimentară. Adoptarea programului pentru anul viitor coincide cu un deceniu de promovare a produselor agroalimentare europene. În această perioadă, au primit finanțare 600 de campanii derulate sub titulatura „Bucură-te, este din Europa!”. Anul viitor, vor fi alocate 63 milioane de euro pentru promovare în țări din afara Uniunii Europene și 58 milioane de euro pentru piața internă.Principalele piețe țintă din afara Uniunii sunt considerate China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și zona Americii de Nord. De asemenea, Marea Britanie este o destinație importantă pentru produsele agroalimentare europene unde ajung 20% din exporturile statelor membre.Prognoze privind agricultura europeană în următorul deceniuComisia Europeană a publicat prognoza privind sectorul agricol pentru următorul deceniu. Raportul arată că agricultura europeană se află în fața a trei provocări majore: adaptarea la schimbările climatice, preocupări legate de sustenabilitate și cererea în schimbare a consumatorilor. Conform prognozelor realizate de Comisia Europeană, sectorul agricol va continua să fie un exportator net de produse, iar Uniunea Europeană va rămâne auto suficientă pentru majoritatea mărfurilor agroalimentare. Tendințele remarcate în analiză sunt: o ușoară scădere a producției de carne, stabilizarea producției de cereale, producția de lapte va rămâne constantă, iar cea de legume va crește și, de asemenea, efectivul de păsări de curte va înregistra o creștere.Prognozele se bazează pe analizele realizate de OCDE și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) care estimează pentru următorii opt ani o scădere ușoară a prețurilor produselor agricole și o creștere a cererii din țările în care populația are venituri mici și medii. Raportul Comisiei Europene analizează separat câteva sectoare agricole, precum culturile vegetale, producția de lapte și produse lactate, producția de carne, culturile specializate, dar și aspectele legate de protecția mediului.Schimbări pentru o mai bună organizare a piețelor produselor agricoleComisia Europeană a inițiat schimbarea cadrului juridic actual privind organizarea comună a piețelor produselor agricole și, totodată, un nou regulament privind aplicarea transfrontalieră a practicilor neloiale. Propunerile Comisiei Europene doresc să consolideze poziția fermierilor pe lanțul de aprovizionare agroalimentară.Ambele propuneri de schimbare preiau recomandările care reies din dialogul strategic privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană și răspund provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol.Schimbările propuse de Comisia Europeană se referă la consolidarea regulilor privind contractele dintre fermieri și cumpărători, instituirea unor mecanisme obligatorii de mediere între fermieri și partenerii de afaceri, creșterea forței de negociere pentru organizațiile de producători și asociațiile acestora, sprijin financiar pentru organizațiile de producători care gestionează crizele care apar, definirea mai clară a termenilor precum corect, echitabil sau lanțuri de aprovizionare scurte atunci când se comercializează produse agricole și încurajarea acțiunilor cu caracter social cum ar fi reînnoirea generațională sau îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor agricoli.

Reprezentanții statelor membre în Comitetul Special pentru Agricultură susțin propunerea Comisiei Europene de a le permite țărilor UE să folosească fondurile de dezvoltare rurală neangajate din perioada 2014-2020, pentru a sprijini de urgență fermierii, deținătorii de păduri și întreprinderile mici și mijlocii care au înregistrat pierderi din cauza fenomenelor climatice extreme din acest an. Resursele disponibile ar trebui să fie direcționate de statele membre către beneficiarii afectați de distrugerea a cel puțin 30% din producția potențială și în funcție de sprijinul pe care aceștia l-au primit în cadrul altor instrumente, ca răspuns la impactul dezastrelor naturale.Propunerea Comisiei va modifica Regulamentul care stabilește cadrul de funcționare a Fondului European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și ar trebui să intre în vigoare până la sfârșitul anului curent, potrivit unui comunicat emis de Consiliul Uniunii Europene. Urmează votul în Parlamentul European, adoptarea în mod oficial de către Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial.Comisia Europeană lansează observatorul de piață pentru măsline și uleiul de măslineComisia Europeană lansează un observator de piață pentru sectorul uleiului de măsline și măslinelor de masă. Observatorul va servi drept platformă pentru discuții și colaborare între experți care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producători la exportatori, și va fi modelat după observatoarele de piață deja existente pentru mai multe sectoare agricole, în special lapte, culturi, fructe și legume. Platforma va produce rapoarte și va oferi informații de piață accesibile publicului, transmite DG Agri.Prima reuniune a grupului de experți a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme precum situația pieței, proiecții ale producției pe termen mediu, provocări și oportunități comerciale în sector. Perspectivele pentru producția de ulei de măsline se îmbunătățesc în anul de comercializare 2024/2025, însă provocările actuale vor mai menține probabil prețurile ridicate timp de câteva luni, mai arată sursa citată.Carrefour Franța pune accent pe valorile nutriționale ale alimentelorRetailerul francez Carrefour le solicită furnizorilor săi de alimente să aplice sistemul de etichetare nutrițională Nutri-Score pentru produsele destinate vânzărilor online. Cererea a fost transmisă către 550 de producători, printr-o scrisoare semnată de directorul general al lanțului comercial, Alexandre Bompard. „Dacă nu fac acest lucru, vom calcula Nutri-Score pentru ei și îl vom publica pe site-ul nostru, cu excepția cazului în care se opun în mod oficial”, a scris Bompard pe rețeaua LinkedIn.Nutri-Score, sistemul cu coduri de culori ușor de înțeles de către consumatori, a fost lansat în Franța în 2017. Mai multe state europene l-au introdus pentru a ghida consumatorii către alegeri alimentare sănătoase, precum Belgia, Țările de Jos, Luxemburg, Germania, Spania și Elveția, altele au rămas adversari înverșunați, cum ar fi Italia. Producătorul de lactate Danone a fost printre primele companii alimentare care au adoptat sistemul în 2017, dar după revizuirea algoritmului a anunțat că va elimina treptat eticheta de pe toate produsele sale lactate de băut și alternativele pe bază de plante, motivând că sunt asimilate în mod nejustificat categoriei băuturilor răcoritoare.Folosirea etichetei Nutri-Score nu este obligatorie, producătorii o folosesc în mod voluntar.Gripa aviară, pe agenda Comitetului PAFFDatele înregistrate la Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor indică focare de gripă aviară înalt patogenă în cel puțin nouă state membre: Ungaria, care înregistrează cea mai mare creștere a cazurilor, Austria, Bulgaria, Franța, Italia, Polonia, România, Slovacia și Republica Cehă, scrie Euractiv. În perioada epidemică din 2021 și 2022, 48 de milioane de păsări au fost sacrificate în Uniunea Europeană, dintre care 21 de milioane doar în Franța. Virusul gripei aviare afectează în primul rând păsările de curte și păsările sălbatice, dar ocazional a fost transmis la mamifere. Anul acesta, Statele Unite ale Americii au raportat 45 de cazuri de muncitori agricoli infectați cu virusul contractat de la bovine sau păsări de curte, potrivit sursei citate. În perioada 18 – 19 noiembrie a.c., în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje, Comisia Europeană și statele membre discută despre gripa aviară și despre alte afecțiuni ale animalelor din blocul comunitar.Restricții mai puțin dure pentru țările UE angajate în dezvoltarea fondului forestierParlamentul European a votat propunerea Executivului blocului comunitar de amânare cu un an a intrării în vigoare a legii UE privind defrișările pădurilor, însă cu amendamente propuse de grupurile politice, iar proiectul de regulament intră acum în negocieri interinstituționale. O modificare semnificativă pe care eurodeputații au adus-o textului Comisiei este crearea unei noi categorii de țări, care nu prezintă risc în privința defrișărilor, pe lângă cele trei existente deja, respectiv cu risc „scăzut”, „standard” și „ridicat”. Statele clasificate ca fiind „fără risc”, considerate că au o dezvoltare stabilă sau în creștere a suprafețelor de pădure, ar beneficia de cerințe mult mai puțin stricte decât restul țărilor, potrivit unui comunicat emis de legislativul european.ONG-urile de mediu solicită Comisiei și statelor membre interzicerea flufenacetului49 de organizații neguvernamentale au transmis săptămâna trecută o scrisoare Comisiei Europene și statelor membre prin care solicită interzicerea erbicidului pe bază de flufenacet înainte de luna iunie 2025, când expiră perioada de autorizare a acestuia în spațiul comunitar. Cererea vine după ce Agenția europeană pentru siguranța alimentară (EFSA) a constatat că substanța are potențialul de a provoca tulburări endocrine pentru oameni și risc ridicat pentru mediu. ONG-urile au recomandat Comisiei să prezinte o propunere de retragere a erbicidului de pe piața UE în timpul viitoarei reuniuni a Comitetului permanent pentru plante, animale și furaje din 4 și 5 decembrie a.c., iar statelor membre să susțină, de asemenea, interzicerea flufenacetului.Organizațiile de mediu amintesc că substanța chimică a fost aprobată pentru 10 ani în ianuarie 2004, apoi pentru încă 11 ani și jumătate, până în iunie 2025, în contextul amânării unei evaluări a riscului. În prezent, erbicidul pe bază de flufenacet este autorizat în 25 de state membre, fiind utilizat, în principal, pentru culturile de iarnă: grâu, secară și orz.

Fermierii spanioli se așteaptă la pagube de milioane de euro, după inundațiile catastrofale și furtuna care au lovit estul și sudul Spaniei la sfârșitul lunii octombrie. Potrivit datelor preliminare furnizate de reprezentanții organizației de fermieri COAG, 35.000 de hectare de viță de vie și 5.000 de hectare de livezi de migdali au fost inundate în regiunea Requena-Utiel, în timp ce producția de curmale și de mandarine din Valencia ar putea fi pierdută în totalitate, transmite agenția de presă EFE. COAG estimează, de asemenea, pierderi de sută la sută în toate livezile din jurul Valenciei. Ploile abundente au afectat nu doar culturile, ci și infrastructura, mai scrie sursa citată. Drumurile, depozitele, sistemele de irigații au fost distruse după ce furtuna devastatoare a trecut prin provincia Valencia. În alte zone agricole din sud-estul Spaniei, mii de hectare de plantații de măslini, citrice și viță de vie au fost, de asemenea, compromise.În Franța, tensiuni între producătorii de lapte și procesatoriCrește tensiunea pe piața franceză a produselor lactate, după eșecul negocierilor privind reînnoirea contractului de furnizare a laptelui între Asociația Organizațiilor de Producători, Sunlait, și grupul francez de produse lactate Savencia.Aceasta este cea mai recentă lovitură pe care o primesc producătorii locali de lapte de vacă, după ce un alt gigant al lactatelor, Lactalis, a anunțat că își reduce cu 450 de milioane de litri pe an achizițiile de la furnizorii săi francezi, gradual, până în 2030, potrivit publicației Euractiv. Rezultatul acestei mișcări de piață este că 270 de fermieri își vor vedea contractele pentru livrările de lapte oprite în 2026.Grupul Savencia, al doilea ca mărime din Franța în industria lactatelor și al cincilea din lume, este acuzat de reprezentanții Sunlait că evită să se aprovizioneze de la organizațiile de producători, preferând să încheie contracte individuale cu fermierii.Lactalis dorește să se concentreze mai mult pe produse cu valoare adăugată mai mare pentru piața de consum franceză, cum ar fi brânza sau iaurturile, și mai puțin pe livrările de mărfuri vrac pe piața mondială.Prognoză: producția agricolă, revizuită în scădere în UEPrognozele Comisiei Europene privind randamentul principalelor culturi de vară – porumb, floarea-soarelui și boabe de soia – au fost revizuite în scădere la nivelul UE, în principal ca urmare a înrăutățirii perspectivelor pentru Bulgaria, România, Ungaria, Croația și Italia. Potrivit ediției din octombrie a Buletinului MARS al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei, precipitațiile abundente din acest an au afectat negativ recoltele și lucrările de cultivare a cerealelor de iarnă pentru noul sezon.În nordul și centrul Italiei, condițiile excesiv de umede au influențat culturile de vară, în special porumbul și boabele de soia, diminuând așteptările privind randamentele la nivelul țării. În Bulgaria, România, Ungaria și Croația, ploile intense de la jumătatea lunii septembrie au contribuit la reducerea randamentelor, în special pentru floarea-soarelui și porumb, afectate deja de vremea foarte caldă și uscată din lunile precedente. De asemenea, ploile torențiale și excesul de umiditate ridică preocupări privind calitatea cerealelor.La nivelul Uniunii Europene, mai multe linii de finanțare ajută statele membre să prevină dezastrele legate de climă și să se redreseze în urma acestora. În data de 21 octombrie a.c., Comisia a propus noi măsuri care permit țărilor UE să dispună de o mai mare flexibilitate în acordarea sprijinului pentru fermieri.Schimbările climatice și degradarea mediului, pericole pentru securitatea internaționalăFostul președinte al Finlandei, Sauli Niinistö, în calitatea sa de consilier special al președintei Comisiei Europene, avertizează asupra vulnerabilităților sectorului alimentar, în raportul său privind întărirea pregătirii blocului comunitar pentru provocările de securitate, pe fondul tensiunilor geopolitice și al fenomenelor meteorologice extreme tot mai frecvente. Documentul, solicitat de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, abordează securitatea alimentară în contextul mai larg al pregătirii civile și militare în Uniunea Europeană, atrăgând atenția asupra amenințărilor de mediu, precum degradarea terenurilor sau accesul limitat la apă, și asupra riscurilor de perturbare a lanțurilor globale de aprovizionare și recomandă stocarea de resurse esențiale la nivelul UE, inclusiv de alimente. „Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă amenințări la adresa păcii și securității internaționale”, subliniază Niinistö.Raportul, care prezintă aproximativ 80 de recomandări pentru acțiuni pe termen scurt, mediu și lung, va contribui la activitatea Comisiei prin furnizarea de orientări pentru diverse inițiative, inclusiv pentru elaborarea strategiei Uniunii privind viitorul apărării europene.CETA, în evaluarea Comisiei EuropeneComisia Europeană evaluează în prezent implementarea acordului CETA dintre UE și Canada. Analiza acoperă toate aspectele acordului, inclusiv comerțul agroalimentar, și va folosi contribuția oricărei persoane afectate de CETA care dorește să-și împărtășească opiniile. În acest scop, în luna mai a.c., Executivul blocului comunitar a lansat o consultare publică deschisă până la 30 noiembrie, amintește platforma online Agri-Press. Pentru a realiza o evaluare mai cuprinzătoare a rezultatelor acordului, Comisia încurajează părțile interesate să-și exprime punctele de vedere până la termenul limită al perioadei de consultare, prin completarea unui chestionar dedicat, disponibil pe site-ul instituției.

Președintele ales al Statelor Unite nu-și ascunde intenția de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom aflat în componența Danemarcei, stat membru al Uniunii Europene. Presa internațională analizează declarațiile lui Donald Trump și motivațiile din spatele acestora. După cum relatează Newsweek, Donald Trump a spus că deținerea și controlul Groenlandei este o „necesitate absolută” pentru Statele Unite. Trump a scris duminică pe rețeaua sa Truth Social că, ”în scopul securității naționale și al libertății în întreaga lume, Statele Unite ale Americii consideră că proprietatea și controlul Groenlandei sunt o necesitate absolută”.Trump a făcut aceste comentarii într-o postare în care l-a anunțat pe cofondatorul PayPal, Ken Howery, drept alegerea sa pentru ambasadorul SUA în Danemarca. Groenlanda este un teritoriu autonom al Danemarcei.Bloomberg amintește că ”propunerea lui Trump de a cumpăra Groenlanda în 2019 a declanșat tensiuni între SUA și Danemarca, prim-ministrul Mette Frederiksen descriind-o atunci drept „absurdă”, arătând clar că Groenlanda nu este de vânzare.Interesul reînnoit pentru Groenlanda vine în momentul în care Trump a amenințat că va relua controlul și asupra Canalului Panama. La începutul săptămânii trecute a sugerat din nou că vecina Canada ar putea deveni cel de-al 51-lea stat al SUA.Groenlanda este deja crucială pentru apărarea națională americană, fiind gazda unei baze aeriene americane și a unei stații radar. Războiul din Ucraina a crescut dramatic valoarea militară a teritoriului pentru SUA și NATO, având în vedere locația strategică a insulei între Arctica și Atlanticul de Nord”.Dar, după cum comentează The Daily Beast, ”se pare că viitorul președinte este mult mai interesat de rezervele de cărbune, zinc și cupru ale insulei decât de perspectivele imobiliare tradiționale.Groenlanda găzduiește, de asemenea, cea mai nordică bază militară din SUA, , care ajută la furnizarea de informații cruciale pentru avertismentele legate de rachete și supravegherea spațiului aerian”. Dar, de partea sa Europa își pregătește cursa pentru metalele rare din Groenlanda, explică publicația daneză Politiken, preluată de Courrier International.”Dependentă de China, Uniunea Europeană lansează o ofensivă de farmec pentru a pune mâna pe numeroasele metale și minerale prezente în subsolul Groenlandei. Prin urmare, Comisia Europeană are acum ochii îndreptați către Groenlanda, teritoriu autonom, parte a Regatului Danemarcei, stat membru al Uniunii Europene. Subsolul Groenlandei ar conține nu mai puțin de 25 din cele 34 de minerale și metale pe care Uniunea Europeană le consideră a fi cele mai importante pentru evoluția sa tehnologică. Deci, UE are nevoie de Groenlanda, dar se pare că și Groenlanda are nevoie și de UE.Erik Jensen, responsabil pentru finanțe și afaceri fiscale în guvernul groenlandez, subliniază pentru Politiken că Groenlanda dorește o dezvoltare masivă a industriei sale miniere.Aceasta ar putea într-adevăr să creeze o parte importantă a fundamentelor economice care ar permite Groenlandei, în doar cinci-zece ani, să devină o națiune independentă”.

România a fost, este și va fi țara lor (G4Media) - Fără lamentații, despre candidatura lui Crin Antonescu. Pariul foarte riscant (SpotMedia) Noul Guvern, construit „de aceiaşi nepricepuţi care cred că le ştiu pe toate doar pentru că controlează serviciile secrete” / Critică dură și la adresa lui Crin Antonescu (HotNews)„Aceiaşi nepricepuţi care cred că le ştiu pe toate doar pentru că controlează serviciile secrete” au lucrat zilele acestea la alcătuirea noului guvern, crede profesoara de științe politice Alina Mungiu-Pippidi. Felul în care a fost aleasă componenţa Executivul învestit luni arată că partidele au ţinut cont mai mult de serviciile secrete, decât de cercetări sociologice. Aceasta vede însă şi o parte bună în formarea noului guvern: un semnal pozitiv transmis pieţelor financiare şi partenerilor externi. Pentru alegători, însă, „semnalul este integral ratat”, spune Alina Mungiu-Pippidi.În mod normal în fruntea Guvernului politic ar fi trebuit pus un tehnocrat, consideră Alina Mungiu-Pippidi, care spune că inclusiv alegerea lui Crin Antonescu e o eroare. Ea îl vede pe Antonescu drept trimisul la Cotroceni al lui Eduard Hellvig şi Dan Voiculescu. „La PSD, partea care-l susţine pe Crin Antonescu e Dan Voiculescu şi trustul lui media fără de care coaliţia pro-europeană, într-adevăr, nu ştiu ce s-ar fi făcut în aceste 2-3 săptămâni”. „Antonescu va fi oprit de ineficienţa propriei candidaturi”, crede Alina Mungiu-Pippidi, care e de părere că Nicuşor Dan ar avea un potenţial mai mare, dacă el ar fi dat un USR „mai înţelept”.„Cei care l-au demonizat pe Iohannis în ultimele două săptămâni greşesc. Oricât de penibil ar părea, Klaus Iohannis este un pol de stabilitate”.Citiți interviul pe pagina HotNews.România a fost, este și va fi țara lor (G4Media)La 35 de ani de la căderea comunismului, România a eșuat ca stat democratic. O cleptocrație politico-militară a confiscat puterea. Nimeni n-a dat socoteală pentru rezultatele dezastruoase din alegeri.Avem un președinte ilegitim în funcție, Klaus Iohannis, cu mandat prelungit în mod arbitrar de o Curte Constituțională abuzivă.Avem un guvern ilegitim condus de Marcel Ciolacu, plasat pe locul trei la alegerile prezidențiale. PSD a luat sub el cel mai slab scor din istoria partidului.Ca premier a crescut cheltuielile publice mărind deficitul și datoria publică, a îngrășat aparatul de stat cu sinecuri pentru clientelă și a amânat reforme esențiale. Sub el aparatul de stat a atins un număr record de angajați, cel mai mare din 2009 încoace: peste 1, 3 milioane, asta în epoca digitalizării.Avem apoi o coaliție de partide care au inventat extremismul românesc în timp ce PSD și PNL mimau competiția politică la alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024. Intervenția rușilor în alegerile din decembrie 2024 arată ca teroriștii din 1989. Toți vorbesc despre ei, numai că nu i-a văzut nimeni vreodată.Ca tabloul dezastrului să fie complet, această putere ilegitimă propune drept candidat unic la prezidențiale pe Crin Antonescu, personaj profund anti-democratic, deraiat complet de la normele de bun simț politic elementar.Comentariul jurnalistului Dan Tăpălagă, integral, pe pagina G4Media.Fără lamentații, despre candidatura lui Crin Antonescu. Pariul foarte riscant (SpotMedia)Este Crin Antonescu o variantă de succes?Greu de spus. Deocamdată este un pariu riscant cu niște premise.Numele lui Crin Antonescu este fundamental legat de USL și suspendarea președintelui din 2012. . Pentru o parte din electorat au fost chestiuni extrem de toxice pentru România, o bătălie a unor infractori sau susținători ai infractorilor care au încercat să demoleze și ce făcuse bun Traian Băsescu pentru a fura în voie.Dar să nu uităm că USL a câștigat alegerile din 2012, după suspendarea președintelui Băsescu, cu o majoritate copleșitoare.Deci există o mare parte din electorat și probabil cea mai mare parte a membrilor PSD și PNL pentru care momentele de mai sus sunt nostalgiile unei perioade de glorie.Crin Antonescu are o calitate care nu i-a putut fi negată vreodată și care a lipsit total în campania trecută. Este un orator foarte bun, are discursuri care atrag atenția și comunică ceva logic, inteligibil, ceea ce din condiție sine qua non a oricărei candidaturi a devenit o raritate.Din perspectiva acestor elemente nu cred că este un candidat fără șansă, dimpotrivă, scrie Ioana Ene Dogioiu.Marile riscuri pentru Crin Antonescu vin din următoarele direcții: 1. Felul în care va evolua guvernarea. 2. Posibilele dezvăluiri privind viața dlui Antonescu după retragerea din politică din 2014. Ce a făcut în acești ani, cum de a acceptat să fie, după cum recunoaște, întreținut de nevastă? Ce hobby-uri și activități a avut?Trebuie să înțelegem, până la urmă, aceasta este oferta electorală a unor partide, țintită pe electoratele lor, pariul lor. Cei nemulțumiţi pot căuta soluții alternative pe care să le voteze. Și majoritatea va decide.Important este ca regulile jocului să fie precise și pe deplin respectate de toți. Se numește democrație, atrage atenția editorialista SpotMedia.