Întrebarea revine tot mai insistent în comentariile presei internaționale. Unii analiști își pun problema dacă simpla eliminare a unor lideri iranieni va duce la prăbușirea regimului. Alte publicații privesc spre consecințele asupra comerțului global.

Le Monde vorbește despre ”războiul ales de Donald Trump ” – un ”atac masiv care nu a răspuns la nicio urgență”. Potrivit ziarului, ”președintele SUA și prim-ministrul israelian își propun să înlăture regimul iranian. Dar căderea acestuia ar putea inaugura o perioadă de mare instabilitate în țară”.

Ziarul german Berliner Morgenpost consideră că președintele Trump ”nu înțelege coeziunea regimului opresiv al Republicii Islamice. Gărzile Revoluționare puternic înarmate, cea mai importantă parte a elitei puterii, nu pot fi îngenuncheate de o remaniere forțată a personalului”.

Alte publicații examinează situația din monarhiile petroliere din Golf, văzute până acum drept refugii sigure pentru cei bogați și porți aeriene pentru întreaga lume.

Potrivit Bloomberg, Dubai a fost construit ca „o poartă globală fiabilă, omnidirecțională, disponibilă 24 de ore din 24, o mașinărie bine unsă prin care trec constant oameni, avioane și mărfuri”. Dar „barajul de rachete și drone din Iran [...] a modificat radical această dinamică. Dintr-o dată, Dubai a devenit o insulă de unde nu există scăpare”.

Iar Fortune pune în discuție modelul economic al zonei:

„M-am mutat în Qatar ca să scap de taxe, acum mă ascund de rachete”, spune un investitor, mai în glumă, mai în serios.

Un expert citat de revistă consideră că „ceea ce se întâmplă în Emiratele Arabe Unite ar putea fi catastrofal, cu excepția cazului în care cu toții pun presiune pe Trump să învingă Iranul rapid și decisiv sau să se retragă imediat.”

Citeste siRăzboiul lui Trump din Iran și consecințele asupra Ucrainei

Expertul subliniază fragilitatea structurală: „Având în vedere că 88% din populație este formată din expatriați și cu sectoarele turismului, finanțelor, aviației și transportului maritim expuse, acest lucru ar putea declanșa unde de șoc la nivel global”, cu un ecosistem ”dependent de libera circulație a capitalurilor și a persoanelor”. (Sursa: Coutrrier International).

Dar care sunt consecințele pentru Europa?

El País vede cum ”Trump și Netanyahu se confruntă cu dificultăți interne majore și cu alegeri cheie în acest an. (...)

Asistăm la un nou episod al recurgerii fără scrupule la legea celui mai puternic și la afirmarea nerușinată a intereselor naționale sau personale.”

(Sursa: Eurotopics).

Iar pentru Corriere della Sera, urmarea războiului este că ”suveranitatea națională devine astăzi o farsă dacă nu este protejată de o forță militară adecvată. Aceasta este o inversare a însăși rațiunii de a fi a proiectului european.

Dacă odinioară ne bazam pe «puterea soft» a comerțului și culturii, realitatea acestei noi ere ne învață că «puterea hard» este ceea ce contează cu adevărat: voința de a exercita puterea, superioritatea militară, inovația tehnologică. Trei atuuri pe care nu le posedăm. Trebuie să acționăm rapid.” (Sursa: Eurotopics)