Problema rasismului în România e veche și profund înrădăcinată în societate. Rasismul se manifestă în diverse feluri, în diverse medii. Recent, la meciul Rapid-Dinamo, galeria echipei Dinamo a afișat bannere cu mesaje rasiste împotriva romilor. Asociația Platforma Civică Aresel și Roma for Democracy au depus o plângere penală „împotriva autorilor necunoscuți din galeriile Ultras Tei Dinamo și Peluza Cătălin Hîldan-Dinamo, precum și împotriva clubului Dinamo 1948 SA și oricăror alte persoane fizice sau juridice ce vor fi identificate de organele de urmărire penală”. Clubul Dinamo 1948 a transmis un comunicat în care „se delimitează ferm de orice manifestare cu caracter rasist, xenofob sau discriminatoriu, indiferent de forma în care aceasta se exprimă.” Pornind de la acest episod recent, am discutat despre rasism cu sociologul Gelu Duminică, autorul volumului „Dacă nu ești cuminte, vine țiganul și te fură! Mituri, prejudecăți și adevăruri despre romi”, apărut la Hyperliteratura.

Rasismul nu ocolește nici o societate. Totuși, cum se face că stadioanele de fotbal, mai ales, au devenit scene politice? Și cum se face că, de pildă, în SUA, la competițiile lor de fotbal american sau la competițiile lor de baseball, chiar și la cele mai importante și la cele mai acerbe, nu vedem manifestări de tip politic sau rasiste?
Gelu Duminică: „Acolo intervine legea. Unde natura umană eșuează, intervine legea. Și norma, și reglementarea. Ceea ce noi în momentul de față trebuie să chestionăm nu este neapărat manifestarea suporterului, ci lipsa de acțiune a celor care trebuiau să acționeze. Pentru că noi avem regulamente. Arbitrul trebuia să facă anumite lucruri, observatorul trebuia să facă anumite lucruri, jandarmeria trebuia să facă anumite lucruri, conform legilor pe care le avem. Marea problemă nu e la suporter. Marea problemă e la instituție, care a normalizat comportamentul pentru că nu a pus legea și regulamentele în aplicare. În exemplul pe care l-ați dat, SUA, culturile occidentale și așa mai departe - și ei au avut acele probleme pe stadioane, logic că rasismul nu a dispărut, însă există o limită. Iar statul acționează în baza regulamentelor și regulilor pe care le are.”

Chiar dacă se aplică regulamentele și legile, rasismul nu dispare. Cum facem ca societate să explicăm ce este rasismul, să explicăm de ce este nociv pentru întreaga societate?
Gelu Duminică: „Eu nu am pretenția ca rasismul să dispară. Meseria mea mă obligă să înțeleg că în natura umană există o mulțime de lucruri și că, din păcate, oricît de mult ne-am dori, fața răului nu poate să dispară. Ea va exista pentru că parte din societate va considera că trebuie să își arate supremația pentru că e bărbat, pentru că e blond, pentru că n-are ochelari, pentru că e slab, pentru că e de la oraș, pentru că e alb, pentru că e creștin și așa mai departe. Natura umană, bat-o vina. Însă, repet ce spuneam mai devreme, acolo unde natura umană eșuează, statul trebuie să reglementeze, pentru că ceea ce statul trebuie să ofere este respectarea demnității pentru toți cetățenii săi, așa cum spune Constituția la noi. Și atunci, ce trebuie să faci? În primul rînd trebuie să recunoști că ai o problemă. De aici începe totul. După care, trebuie să mergi pe educație, introducerea elementelor peste tot, scoaterea la suprafață, reconciliere, prevenție, instituții culturale, educația în toate formele. Pînă cînd valoarea aia devine internalizată pentru cît mai mulți. Atenție! Nu spun pentru toți, că e imposibil. Însă și cei care gîndesc altfel trebuie să înțeleagă că dacă pun în practică mecanisme de constrîngere a libertății celorlalți, de atacare a demnității, de inferiorizare a celorlalți, vor suporta rigorile legii.”

Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural

Cu Gelu Duminică, despre rasism în sport (și nu numai)