În perioade de criză crește amploarea valului de dezinformare și se înmulțesc știrile false care acum, cu ajutorul rețelelor de socializare, se propagă cu o viteză mai mare decît oricînd. Am văzut fenomenul acesta în pandemie, îl vedem manifestîndu-se pe tema războiului din Ucraina și îl vedem în România în ultimele zile, pe rețelele de socializare. Ministerul Apărării Naționale a reacționat și a semnalat că, mai ales pe TikTok, au circulat știri false, sub titlul „Vine războiul”, cu imagini cu deplasarea unor mijloace de luptă înregistrate în 1 decembrie, tancurile și blindatele participînd de fapt la parada militară de Ziua Națională. De asemenea, MApN a demontat știrea falsă conform căreia se fac pregătiri pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani și mobilizarea rezerviștilor pentru a fi trimiși pe frontul din Ucraina. „Toate aceste informaţii sunt false!” a precizat Ministerul Apărării Naționale. De ce sîntem vulnerabili la dezinformare și știri false în perioade de criză, mai ales? L-am întrebat pe antropologul Alex Dincovici.

Alex Dincovici: „Cred că sîntem în general vulnerabili la ştiri false pentru că astăzi există foarte multe surse pe care le putem considera surse de ştiri. Oamenii îşi iau informaţia din extrem de multe locuri şi cred că dintotdeauna oamenii au tins să dea crezare mai degrabă informaţiilor care au un emiţător în care au încredere. În cercetările pe care le-am făcut, cînd întrebi de unde-şi iau oamenii informaţia, ca să-ţi dai seama pe ce canale poţi să promovezi un produs sau un serviciu, cei mai mulţi oameni au încredere veritabilă nu în informaţiile care provin din, teoretic, sursa sigură, care este producătorul respectiv, ci mai degrabă în ce le spun apropiaţii, membrii familiei. Teoretic e un lucru bun, pentru că îţi tragi informaţia dintr-o sursă care ştii că a folosit sau a interacţionat cu produsul respectiv şi îţi dai seama, dincolo de discursul de marketing şi de ceea ce este promis, dacă e într-adevăr bun pentru tine. Pentru că ai acces la nişte experienţe ale unor oameni apropiaţi şi similari în mai multe privinţe. Acum avem atît de multe reţele sociale, încît tindem să ne raportăm foarte mult la oamenii pe care-i vedem acolo şi-atunci cînd cineva difuzează o ştire, indiferent dacă e falsă sau adevărată, ne uităm mai degrabă de unde vine ştirea respectivă. Şi dacă ne apare nouă în feed, avem tendinţa să credem că uite, chiar se întîmplă lucrul acesta şi dacă pare cît de cît veridic, nu mai avem tendinţa să cercetăm.”

În timp ce demontarea unei știri false ia uneori ore de documentare și cercetare, falsul se propagă cu viteză uluitoare în spațiul online. Cum se poate lupta eficient cu dezinformarea?

Alex Dincovici: „În general, la întrebarea asta, lumea răspunde: educaţia. Dar nu cred că educaţia în sensul pe care-l înţelege toată lumea e o soluţie. Pentru că educaţia e un proces care necesită foarte multă muncă şi care nu cred că poate combate nişte tendinţe umane prin care ne uităm la lume şi încercăm să ne explicăm ce se întîmplă. Trăim într-o lume din ce în ce mai complexă şi mai interconectată şi pentru mulţi oameni ceea ce se întîmplă la un moment dat nu are nici un sens. Dacă ne uităm inclusiv la situaţia politică din România, multă lume nu înţelege ce s-a întîmplat. Nici eu nu înţeleg. Cine pretinde că înţelege, se înşeală amarnic sau e o persoană prea arogantă. Şi-atunci, pentru un om obişnuit care vrea pur şi simplu să se uite la ce e în jur şi să înţeleagă de ce se întîmplă asta, el caută o explicaţie coerentă. Şi cred că de multe ori naraţiunile false sau care folosesc jumătăţi de adevăruri pentru a construi o naraţiune coerentă au un mare avantaj în faţa celor oficiale.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural

Falsuri virale: De ce credem în știri care nu sînt adevărate? - o discuție cu Alex Dincovici

Powered by Wave AI