Potrivit unor noi reglementări, autoritățile locale pot decide dacă mai permit sau nu funcționarea sălilor de jocuri de noroc. Unii primari au anunțat deja că vor pleda în consiliile locale pentru interzicere, invocînd efectele sociale nefaste ale dependenței de jocuri de noroc. Alții, în schimb, preferă să le păstreze. Industria jocurilor de noroc este deosebit de profitabilă și poate fi o sursă de venituri la bugetul local. Ce înseamnă concret această industrie în România și ce impact au noile reglementări pentru comunitate? Care e impactul dependenței de „păcănele” asupra celor care joacă și asupra familiilor lor? Am întrebat-o pe Raluca Durbacă, coordonatoarea proiectelor „Teritoriu, bani, dependență” și „Algoritmi și adicție”, studii interdisciplinare privind jocurile de noroc în România.

Aproape că ne-am obișnuit cu prezența sălilor de jocuri de noroc.Sînt foarte vizibile, sînt integrate într-o normalitate a vieții cotidiene. Printre magazine de cartier, printre farmacii și birouri de schimb valutar, găsim aceste săli de jocuri de noroc cu reclame luminoase, uneori foarte vizibile. Ce spune această proliferare a sălilor de jocuri despre noi, despre societatea noastră?
Raluca Durbacă: „Cred că vorbește despre o societate care își caută, pe de-o parte, răspunsuri la dificultățile economice în cîștiguri iluzorii, promise de către industria de jocuri de noroc. Pe de altă parte, avînd în vedere că întreaga industrie de jocuri de noroc își marketează produsele ca fiind destinate timpului liber și activităților din timpul liber, se pare că sîntem o societate care nu-și găsește alte spații în care să-și petreacă timpul, să socializeze și să lege prietenii.”

Este această lege prin care consiliile locale pot decide dacă permit sau nu existenţa sălilor de jocuri pe teritoriul localităţii pe care o administrează o măsură eficientă pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc?
Raluca Durbacă: „Combaterea dependenței de jocuri de noroc are nevoie de mai multe tipuri de măsuri. Cu siguranță nu este o măsură atît de radicală pe cît pare la prima vedere. E mai degrabă o mișcare de creare a unui capital politic din partea primarilor, politicienilor. Industria deja migrează în online. E mult mai convenabil pentru un operator să nu mai plătească chirie, să nu mai închirieze aparate, să nu le mai întrețină, să nu mai plătească angajați. În online e Vestul sălbatic, din păcate. Nu există neapărat enorm de multe modalități de a reglementa industria în online. Nu e extrem de bine studiat felul în care poate fi reglementată industria în online. Iar măsurile de combatere a dependenței sînt multiple. Încep de la campanii de conștientizare și informare pînă la inițiative diverse de oferire de ajutor pentru dependenți, la educație continuă cu privire la dependență, cu privire la comportamentul de joc compulsiv.”

Care e impactul dependenței asupra celor care joacă și asupra familiilor lor?
Raluca Durbacă: „Cred că cel mai grav tip de dependență e dependența de păcănele. E cea care se instalează cel mai rapid, asta spun studiile. Din păcate, e un tip de dependență care are o rată de suicid destul de ridicată. 25% dintre dependenți au gînduri suicidale sau morbide, sau dorință de a se automutila. Nu știu dacă mai țineți minte, acum cîțiva ani o persoană s-a aruncat la metrou, strigînd Opriți păcănelele! Impactul e foarte mare, nu doar asupra finanțelor, dar şi asupra identității persoanei dependente de jocuri de noroc. Pentru că dependența înseamnă destul de multă minciună – te ascunzi de familie, de prieteni, de cei cu care ai relații personale, îi minți, le furi bani din casă, furi de la locul de muncă, ca să poți să joci în continuare, să poți să-ți alimentezi viciul.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural

Industria păcănelelor: de ce e nevoie de reguli mai stricte