Este a treia zi a războiului din Orientul Mijlociu. Continuă atacurile asupra Iranului, continuă atacurile Iranului asupra Israelului și asupra unor țări din Golf care găzduiesc baze americane. De ce Israelul și Statele Unite ale Americii au atacat Iranul, vizînd o parte dintre figurile cele mai puternice ale Republicii Islamice? Ce se întîmplă în Iran după ce au fost ucişi liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și mai mulți oficiali militari de rang înalt? Care e situația opoziției iraniene? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române.

Ioana Constantin-Bercean: „Cred că orice analiză serioasă privind evenimentele în desfășurare trebuie să înceapă exact cu această întrebare: care este strategia, care este obiectivul principal al acestui război? Pentru că am plecat de la obiectivul declarat de destructurare a programului nuclear militar al Iranului, apoi s-a schimbat discursul înspre programul de rachete balistice al Iranului, iar cele mai recente declarații au venit în sensul schimbării de regim. Iar cu cîteva momente înainte ca noi să ne întîlnim, am ascultat declarația secretarului de război, domnul Pete Hegseth, care spunea explicit că scopul nu este democratizarea Iranului și nici schimbarea de regim. Avem în acest moment cel puțin patru strategii puse pe masă și nu știm momentan care este obiectivul final. Putem doar să bănuim că este o inițiativă de remodelare a Orientului Mijlociu, de reafirmare a Statelor Unite ca hegemon la nivel global și în special în regiunea Asia-Pacific. Poate să fie Iranul doar un punct pe harta înspre China, înspre reasigurarea Statelor Unite că este factorul dominant în regiune, sau este pur și simplu un proces sui generis al cărui sfîrșit încă nu îl ştim.”

Cine reprezintă puterea la Teheran acum, cînd vorbim?
Ioana Constantin-Bercean: „Puterea la Teheran în ultimii cel puțin 20 de ani și în acest moment este reprezentată de Corpul Gărzilor Revoluției Islamice (Islamic Revolutionary Guard Corps – IRGC). Este o întreagă discuție despre influența și puterea pe care factorul religios, şi anume instituția liderului suprem și grupul de teologi din jurul acestei instituții, le-ar avea, le are într-o anumită măsură și le-a avut într-o foarte mare măsură pînă prin anii 2000. Dar din anii 2000-2005 încoace, puterea de facto este deținută de această entitate, care nu este doar una militară, ci are și o influență în structura economică, în structura societală iraniană. Regimul acesta este construit pentru a supraviețui.”

Ce scenarii vedeți posibile pentru Iran?
Ioana Constantin-Bercean: „Regimul cade, dar în locul lui va veni tot cineva din interior. Să vedem dacă, într-adevăr, oamenii vor ieși să protesteze, dar să vedem și cine va veni în loc, pentru că sînt aproape convinsă că o conducere impusă din exterior va duce la o nouă revoluție, la conflicte, ciocniri interne. Nu aș vorbi despre o criză de război sectarian, cum am văzut în Siria, pentru că avem o populație totuși majoritar șiită. Nu aș vorbi nici despre secesiune, așa cum se insinuează. Cel mai periculos lucru care cred că s-ar putea întîmpla ar fi prelungirea conflictului și aprofundarea lui, implicarea mai multor state. (...) Cît despre Iran, știți că este vorba aceea: Persia îl precede pe Mohamed cu multe secole. Trebuie să înțelegem și identitatea naționalistă, persană și chiar religioasă șiită. Sacrificiul pentru populație poate să fie perceput drept un sacrificiu care va conta peste generații, pentru că ei vor fi acolo mult după ce noi, Occidentul, vom fi plecat. Iar trauma istorică a iranienilor este bine cunoscută încă de la primele ingerințe externe.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural