Podcast
Revista presei internaționale
Hosted by RFI România · EN
Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi.
26episodes
Episodes
Newest firstAll episodes
Germania: alegeri într-o atmosferă politică tot mai polarizată
Dec 18, 202400:03:28Tap to summarizeGermania se pregătește de alegeri anticipate după ce luni, guvernul lui Olaf Scholz nu a primit votul de încredere al Parlamentului. Comentatorii vorbesc despre o miză pentru democrație, cum nu a mai fost alta în acest secol. După cum transmite CNN, ”economia va juca un rol central în alegeri, în special având în vedere performanța sa slabă sub Olaf Scholz.Accentul va fi pus pe revigorarea importantei industrii auto a țării. Banca Centrală a spus că problemele din industrie sunt „structurale” și, prin urmare, au o influență sporită asupra economiei”.Pentru ziarul berlinez Der Tagesspiegel, citat de Courrier International, problemele Germaniei nu vor fi rezolvate pur și simplu prin revenirea la urne. „Pentru stabilitatea democrației noastre, este mult mai important să știm cum își vor recăpăta oamenii încrederea în politică decât să știm cine va fi următorul cancelar. Chiar dacă acesta din urmă poate conta din nou pe încrederea Parlamentului”.La Stampa este de părere că „indiferent de instabilitatea care este de așteptat în faza dintre alegeri și formarea unui nou guvern, căderea lui Olaf Scholz rămâne un moment de uşurare pentru Europa. În prezent, rața șchioapă Germania – pentru că acesta este rolul pe care îl joacă țara de ceva vreme încoace – este condusă de o ... rață șchioapă. Dar măcar putem spera la un viitor mai bun. Nimeni în Europa nu-și poate permite o Germanie precum cea pe care am avut-o până acum.” (Sursa: Eurotopics)Dar, după cum notează Le Figaro, ”după 23 februarie, vremea înfruntărilor va fi trecut și adversarii de ieri vor fi nevoiți să negocieze pentru a guverna, cu scopul de a le marginaliza pe cele mai radicale două partide, BSW de stânga și AfD de dreapta, care astăzi însumează 26% din intențiile de vot. Într-o atmosferă politică din ce în ce mai polarizată, nu este exclusă amenințarea unui eșec suplimentar”.Comentând dezbaterea care a dus la pierderea încrederii guvernului în fața parlamentului german, Frankfurter Allgemeine Zeitung punctează: ”Bătălia de discurs nu le-a arătat cetățenilor doar la ce să se aștepte în cele câteva săptămâni de campanie electorală. A devenit din nou clar unde și cum diferă agendele partidelor și viziunile asupra lumii.Pentru că este o prostie populistă să crezi că nu mai există diferențe între social-democrați, conservatori, verzi și liberali.Adevărat este că, spre deosebire de AfD și BSW, aceste partide nu doresc să revizuiască deciziile de bază care asigură faptul că germanii trăiesc în libertate, pace, unitate și prosperitate.Cu toate acestea, aceste realizări în ansamblu sunt amenințate mai mult decât oricând în acest secol. Există uneori idei foarte diferite în centrul politic al acestei țări despre cum ar trebui să fie păstrate.Dar atâta timp cât nu există o majoritate absolută pentru unul dintre aceste programe în Germania, vor trebui formate coaliții și vor trebui găsite compromisuri.Nu se poate decât spera că următoarea alianță guvernamentală va face o treabă mai bună decât coaliția semafor. Desigur, alegătorii vor decide cât de dificilă va fi această sarcină”.
Transcribe →Va fi guvernul Bayrou mai longeviv decât precedentul?
Dec 17, 202400:03:12Tap to summarizePresa din afara Franței analizează șansele guvernului condus de centristul François Bayrou. Provocările sunt uriașe, începând cu problema bugetului și a deficitului, sunt de părere comentatorii. ”Sarcina aflată în fața lui este o adevărată provocare”, consideră revista americană Time. ”Alianța centristă a lui Macron nu are o majoritate în parlament, iar cabinetul lui Bayrou va trebui să se bazeze pe parlamentari moderați atât de stânga, cât și de dreapta pentru a putea rămâne la putere”.CNBC rezumă astfel problema Franței:”Parisul se află în mijlocul unui vârtej politic, cu dezacorduri privind planurile de taxe și cheltuieli care au făcut să cadă ultimul guvern, după doar trei luni la putere.Agenția Moody's a comunicat că diviziunile ar dăuna încercărilor de a repara deficitul bugetar și datoria Franței, adăugând că finanțele publice ale țării vor fi substanțial slăbite în următorii ani”.”Bayrou trebuie să fie îndrăzneț”, este de părere La Libre Belgique.„Cu un deficit care îl depășește pe cel al Belgiei, o datorie publică uluitor de mare și o populație convinsă în proporție de 87% de declinul țării, nevoia de decizii curajoase nu a fost niciodată mai presantă. (... )Centristul inveterat François Bayrou trebuie să încerce să-i împace pe francezi și să scoată țara din nisipurile mișcătoare politice în care democrația ei se scufundă treptat. (...)Pentru a reuși, el trebuie să recunoască întreaga amploare a problemei.”„Bayrou nu este un macronist, dar a fost esențial pentru ascensiunea lui Macron la putere în 2017”, observă Süddeutsche Zeitung:”Pe probleme economice, Bayrou este mai aproape de stânga decât de liberali. În probleme sociale și politice, tinde spre tradiție. Dacă cineva reușește să rămână ceva timp în funcție, în ciuda răsturnărilor din parlament, atunci el este. Dar ... pentru cât timp?” – întreabă ziarul german, citat de Eurotopics.Pentru ca El País să noteze că ”există îndoieli serioase cu privire la capacitatea reală a lui Bayrou de a lucra cu un minim de eficiență și stabilitate.Este o alegere discutabilă, dar pentru binele Franței și al UE trebuie să încerce să guverneze ținând cont de faptul că blocul progresist și-a asigurat primul loc în alegeri. Aceasta înseamnă că trebuie să propună măsuri care să-i asigure sprijinul celor mai constructivi și responsabili membri ai alianței de stânga Noul Front Popular.”Iar The Times o vede pe Marine Le Pen ca fiind deținătoarea cheii stabilității:„Este puțin probabil ca ea să se alăture unui alt vot de cenzură față de Bayrou, deja semnalat de Jean-Luc Mélenchon, liderul radical de stânga. Acest lucru riscă să arunce în aer un deceniu de eforturi atente pentru a-și construi imaginea de politician responsabil de dreapta, care va acționa în interesul țării. Dl Bayrou speră să stingă amenințarea Le Pen prin stabilirea unui armistițiu cu socialiștii și verzii.” (Sursa: Eurotopics).
Transcribe →Georgia: criza de legitimitate a Parlamentului și Guvernului
Dec 16, 202400:03:35Tap to summarizeMikheil Kavelashvili, un fost fotbalist de la Manchester City a fost numit președinte de parlamentul Georgiei, boicotat de opoziție, după 17 zile de proteste pro-UE în această țară. Evenimentul nu face decât să adâncească criza georgiană, sunt de părere comentatorii. Euronews amintește că ”mulți georgieni contestă rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie, suspectând intervenția Rusiei pentru a menține la putere partidul Visul Georgian, pe care ei îl văd prietenos cu Moscova.Protestele au luat o nouă dimensiune și s-au extins dincolo de capitala Tbilisi, după decizia Visului Georgian din 28 noiembrie de a suspenda discuțiile de aderare la UE până cel puțin în 2028”.”În fiecare noapte, bulevardul principal din jurul Parlamentului din Tbilisi se umple de protestatari îmbrăcați în steaguri UE, are cer noi alegeri”, transmite BBC.”Cu o seară înainte de votul din Parlament, capitala Tbilisi a fost marcată de proteste care au implicat specialiști IT, lucrători din sectorul public, profesioniști din industria creativă, actori și avocați”.Potrivit CNN, ”criza politică din Georgia se adâncește, odată ce parlamentarii l-au votat ca președinte pe fostul fotbalist de extremă dreaptă.Pentru prima dată, președintele a fost ales nu prin alegeri naționale, ci în Parlament prin votul direct al unui colegiu electoral de 300 de membri, format din parlamentari și reprezentanți ai administrației publice locale. (...)Kavelashvili este un critic dur al Occidentului, iar viitoarea sa președinție va exacerba, fără îndoială, diviziunile dintre forțele pro-Kremlin și protestatarii pro-UE, mulți dintre aceștia care au inundat străzile capitalei Tbilisi în ultimele 16 nopți după decizia guvernului de a opri discuțiile privind aderarea la UE”.Sky News observă că ”fostul fotbalist a fost, de asemenea, unul dintre autorii unei legi controversate care impune organizațiilor ce primesc mai mult de 20% din finanțarea lor din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini” – similar cu o lege rusă folosită pentru a discredita organizațiile critice la adresa guvernului”.După cum citim în The Guardian, ”la începutul acestei săptămâni, președintele francez Emmanuel Macron l-a sunat pe fondatorul Visului Georgian, Bidzina Ivanishvili – magnatul considerat pe scară largă a fi adevăratul broker de putere al Georgiei.Decizia sa de a-l suna pe Ivanishvili – mai degrabă decât pe prim-ministrul, Irakli Kobakhidze – indică ezitarea Occidentului de a recunoaște legitimitatea noului guvern.Washingtonul a impus, de asemenea, noi sancțiuni oficialilor georgieni, interzicând vizele pentru aproximativ 20 de persoane acuzate de „subminarea democrației în Georgia”, inclusiv miniștri și parlamentari”.Iar Le Figaro notează că,”de-abia ales în funcția de președinte, Kavelashvili își vede legitimitatea deja contestată de experții în drept constituțional. Aceasta pentru că Parlamentul a ratificat mandatele aleșilor, încălcând legea care impunea așteptarea deciziei judecătorești privind cererea președintei Salomé Zurabișvili de anulare a rezultatelor alegerilor legislative. „Georgia se confruntă cu o criză constituțională fără precedent”, a declarat Vakhtang Khmaladze, unul dintre autorii Constituției Georgiei, pentru AFP, adăugând că țara se află în situația de a nu avea un parlament sau o putere executivă legitimă”.
Transcribe →Decizie controversată a FIFA: Cupa Mondială 2034 în Arabia Saudită
Dec 13, 202400:03:32Tap to summarizeUn congres al FIFA, desfășurat în format virtual, a încredințat miercuri organizarea Cupei Mondiale din 2030 trio-ului Spania-Portugalia-Maroc, cu trei meciuri în America de Sud. Ediția din 2034 a fost atribuită Arabiei Saudite – prilej de critici în presa internațională. ”FIFA alege politica și afacerile”, titrează L’Equipe.”Oferind Cupa Mondială 2030 trio-ului Spania-Portugalia-Maroc, cu un ocol prin America de Sud, iar următoarea Arabiei Saudite, FIFA pune în buzunar cât mai multe țări și aduce bani în cuferele sale”.CNN amintește că ”Arabia Saudită a primit o mulțime de critici legate de situația drepturilor omului și a respins acuzațiile de ”sportwashing” („spălare sportivă”). Acestea vizează țări care folosesc evenimente sportive de mare profil pentru a proiecta o imagine favorabilă în întreaga lume, deseori pentru a muta atenția de la diverse abuzuri”.Și Der Spiegel spune că Arabia Saudită a fost criticată în mod repetat de organizațiile pentru drepturile omului în ultimele luni. Human Rights Watch a scris recent despre „încălcări flagrante ale drepturilor omului”. FIFA, pe de altă parte, a certificat regatul ca fiind doar de risc „mediu” în problemele drepturilor omului. Arabia Saudită promite însă reforme de anvergură în documentele sale”.Arabiei Saudite i s-a acordat „cel mai mare premiu dintre toate”, consideră The New York Times, citat de Courrier International. „Nici o altă competiție de pe planetă nu atrage atât de multă atenție, pe care numai Jocurile Olimpice de vară o poate egala.”Sub conducerea prințului moștenitor Mohammed bin Salman, liderul său de facto, Arabia Saudită a lansat în ultimii ani o explozie de cheltuieli în sportul mondial. „Tenisul, golful, Formula 1 și boxul de cel mai înalt nivel au beneficiat, toate, de mărinimia regatului saudit, la fel ca și unii dintre cei mai importanți jucători de fotbal, inclusiv Cristiano Ronaldo, care au fost ademeniți din Europa pentru a juca în Arabia Saudită”, observă ziarul american.The Telegraph notează la rândul său că ”Arabia Saudită l-a folosit pe Cristiano Ronaldo drept armă pentru a-și legitima candidatura la Cupa Mondială 2034.Apariția portughezului în videoclipuri promoționale, împreună cu Karim Benzema și Neymar, a ajutat la înăbușirea criticilor masive din partea Occidentului”.În sfârșit, Sky Sports se întreabă de ce, de data aceasta, Congresul FIFA a fost doar unul virtual: În mod normal, un Congres FIFA înseamnă o reuniune unde sosesc toți oamenii de top din cele 211 asociații membre.Înseamnă mulți jurnaliști prezenți, ar exista oportunități de a vorbi cu mulți oameni, ar fi o conferință de presă de după.Dar totul s-a făcut online, ceea ce din punctul nostru de vedere înseamnă că există mai puțin control mediatic.FIFA ar spune că are mai mult sens în zilele noastre și că trebuie să fim atenți la amprenta de carbon.Dar, oare, ar fi trebuit să ajungem într-o situație în care am avut un Congres FIFA doar online, în care nu a fost un vot real, și totul s-a făcut prin aplauze?Ar fi fost mult mai bine dacă am fi avut un proces în care ar fi existat oferte concurente, în care am fi avut un control mediatic și am fi putut pune întrebări adecvate. Și dacă votul propriu-zis a fost unul real, am fi putut număra cine a votat, pentru ce și cu cât s-a câștigat”.
Transcribe →Întoarcerea refugiaților sirieni, o problemă complicată
Dec 12, 202400:03:12Tap to summarizeCare este situația sirienilor refugiați în Europa după căderea lui Bashar al-Assad ? Mai multe state membre s-au pronunțat pentru returnarea refugiaților. Comentatorii au numeroase semne de întrebare. ”Mulți dintre milioanele de sirieni care au fugit din țara lor se vor întreba dacă se pot întoarce, având în vedere distrugerea și temerile de violență continuă”, notează Politico.Totuși, refugiații sirieni din SUA au declarat pentru National Public Radio că, pentru prima dată în ultimii ani, s-au simțit plini de speranță și așteaptă cu nerăbdare posibilitatea de a se întoarce, în timp ce alții și-au exprimat un optimism mai prudent, așteptând ca viitorul Siriei să se contureze.Euronews explică situația astfel:”Marea majoritate a sirienilor care au fugit de războiul civil și au venit în UE pentru a solicita azil au primit fie statutul de refugiat, fie protecție subsidiară și li s-a permis să rămână în interiorul blocului pentru o perioadă nedeterminată.Deși nu se așteaptă ca mulți factori să se îmbunătățească în curând, schimbarea radicală a situației politice este probabil să determine o reevaluare cu privire la cât de periculoasă este Siria.Aceasta, la rândul său, va determina modalitatea de revizuire a protecţiei acordate celor fugiți de război”.Siria este distrusă de război și nu este încă pregătită pentru întoarcerea refugiaților, consideră ziarul austriac Der Standard:„Este adevărat că, odată cu căderea lui Bashar al-Assad, motivele inițiale pentru a primi azil nu se mai aplică pentru mulți refugiați. Dacă într-adevăr există pace în țară, atunci nu va mai fi nevoie de protecție subsidiară. Dar, după ani de război civil și o situație economică catastrofală, multe orașe și sate siriene au o capacitate limitată de a primi un număr mare de repatriați.”(Sursa: Eurotopics)Le Figaro este de părere că, „pentru a răspunde cererilor de securitate și pentru a reduce presiunea migrației, liderii europeni nu au altă opțiune decât să lucreze cu grupul islamist care a anunțat o agendă pentru Siria și ruperea cu jihadul global. Acest lucru nu este ideal, sigur, dar este mai bun decât haosul. Dacă Abu Muhammad al-Julani nu reușește să „țină” țara, putem fi siguri că fluxul de refugiați se va îndrepta înapoi spre Europa.” (Sursa: Eurotopics).BBC privește către Germania:”Pe 23 februarie au loc alegeri anticipate. Având în vedere că migrația este în fruntea preocupărilor alegătorilor, unii politicieni simt în mod clar că o abordare dură față de refugiații sirieni le va aduce voturi.Unii politicieni de dreapta vor să înceteze imediat acordarea de azil persoanelor din Siria”.În timp ce ziarul italian La Stampa se arată extrem de critic.„Regimul lui Bashar al-Assad de-abia a fost răsturnat, un jihadist pe nume al-Julani a intrat triumfător în Damasc și ... care este prima preocupare a Europei? Nu CV-ul noului lider, nici amenințarea destabilizarii în regiune. ... Nu, marea problemă în ochii marilor state europene sunt migranții sirieni care trăiesc în granițele noastre.”
Transcribe →Se schimbă cursul războiului? Puțin probabil, dar Ucraina câștigă ceva
Nov 19, 2024Tap to summarizeDupă luni de reticență, administrația Statelor Unite a dat permisiunea Ucrainei de a lovi în adâncul Rusiei cu rachete americane. Va schimba aceasta cursul războiului? Comentatorii presei internaționale nu se arată foarte încrezători. Dar ei estimează că Ucraina ar putea obține condiții mai favorabile în negocieri. Pentru ziarul italian La Stampa, „permisiunea lui Joe Biden pune capăt lungii ezitari alimentate de temerile de „escaladare”. Dar escaladarea era deja aici. Ofensiva trupelor ruse are un scop clar și fără ambiguitate. Până la 20 ianuarie 2025 [data inaugurării lui Donald Trump], o mare parte a teritoriului Ucrainei urmează să fie sub controlul Rusiei și inamicul pe cale de dispariție. Conflictul ar putea fi apoi „înghețat”, așa cum dorește Donald Trump în condiții cât mai favorabile Rusiei.” (Sursa: Eurotopics)Le Monde amintește că, ”până în prezent, refuzul american de a permite lovituri profunde se explica prin teama unei escaladări din partea rusă, Moscova fluturând constant amenințarea armei nucleare. Dar escaladarea s-a produs sub altă formă, dacă judecăm după prezența masivă a soldaților nord-coreeni alături de armata rusă”.Administrația Biden „subminează intențiile lui Donald Trump de a ajunge la un acord de pace foarte favorabil Rusiei”, este de părere ziarul spaniol El Mundo. "De ce ? pentru că dacă Ucraina va reuși să păstreze zonele pe care le ocupă în regiunea Kursk până pe 20 ianuarie, data învestirii lui Trump și ziua anunțată de președintele ales pentru a negocia direct cu Putin, autocratul rus nu va putea să nu-și mențină pretenția de a impune „noile realități teritoriale” născute din invazie, pentru că ar trebui să includă, chiar dacă îl deranjează, această parte a Kurskului ca o cucerire ucraineană”, explică ziarul spaniol, citat de Courrier International.Citeste siRachetele ATACMS din SUA pot lovi la 300 km. Rusia toacă Ucraina cu rază mai lungăBBC consideră că ”Ucraina va putea acum să lovească ținte în interiorul Rusiei, cel mai probabil la început în jurul regiunii Kursk, unde forțele ucrainene dețin peste 1.000 km pătrați de teritoriu.Echipamentele militare rusești, cum ar fi avioanele, au fost deja mutate pe aerodromurile din interiorul Rusiei, în așteptarea unei astfel de decizii.„Nu cred că va fi decisiv”, a declarat pentru BBC un diplomat occidental de la Kiev, solicitând anonimatul din cauza sensibilității problemei.Acesta a estimat că mișcarea poate crește costul războiului pentru Rusia”.”Cu tancurile F16 și Leopard, Challenger și Abrams, ucrainenii au crezut că vor schimba jocul. Dar s-a dovedit că erau prea încrezători”, comentează ITV News.”Războiul se mișcă, încet, dar necruțător, în favoarea Rusiei.Nimeni nu crede că rachetele cu rază lungă de acțiune vor schimba cursul. Dar ar putea ajuta la încetinirea acestuia. Sistemele de rachete tactice ale armatei - și, potențial, sistemul de rachete Storm Shadow al Marii Britanii - vor permite Ucrainei să distrugă baze ale armatei, depozite de muniție și rute de aprovizionare pe sute de kilometri în interiorul Rusiei.Această mișcare nu va înmâna Ucrainei cărți câștigătoare, dar ar putea oferi Kievului o poziție mai bună de negociere dacă va fi forțată să intre în discuții de pace”.
Transcribe →